Europa alarmată: De ce un război de uzură cu Rusia este o provocare uriașă

Planificatorii din domeniul apărării care colaborează cu NATO se tem că, în cazul izbucnirii unui război cu Rusia, Europa nu ar putea face față în prezent unui război de uzură prelungit, din cauza lipsei de pregătire pentru război a populației, s-a afirmat săptămâna aceasta în cadrul unei conferințe dedicate viitorului coordonării militare europene, relatează The Guardian.

Pesimismul reflectă îngrijorarea că Rusia ar putea câștiga așa-numitul război hibrid cu Europa, limitând opțiunile de care dispun planificatorii militari ai NATO în cazul unui conflict armat.

Creșterea sprijinului acordat forțelor populiste din principalele state militare ale Europei pune, de asemenea, în pericol propunerile privind formarea unui grup de cinci țări europene, printre care și Regatul Unit, care să preia un nou rol de coordonare, în contextul în care Statele Unite se pregătesc să-și reducă angajamentele față de apărarea convențională a Europei.

Oficialii din domeniul apărării, care au luat cuvântul în cadrul unui forum organizat de Conferința de Securitate de la Munchen (MSC), cea mai importantă fundație din domeniul securității, au afirmat că publicul european s-ar putea să nu fie dispus să accepte un război de lungă durată, ceea ce obligă NATO să-și concentreze planurile asupra unui conflict relativ scurt.

Un membru recent al cabinetului britanic a recunoscut că Occidentul s-a descurcat „dezastruos” în ceea ce privește informarea publicului cu privire la amploarea conflictului hibrid cu Rusia. Un alt diplomat britanic a afirmat că prim-miniștrii britanici care s-au succedat la putere nu au făcut nimic pentru a explica amploarea amenințării.

Aceștia au afirmat că această situație i-a pus pe miniștri în fața unei sarcini deloc de invidiat: aceea de a convinge alegătorii nepregătiți să reducă cheltuielile cu asistența socială pentru a finanța apărarea. „Nivelul dezbaterii a fost cel al unei grădinițe”, a recunoscut diplomatul britanic.

Criticile din mediul privat au fost alimentate de incapacitatea guvernului britanic de a include, în cadrul revizuirii strategice a apărării din 2025, un apel la lansarea unui dialog național privind amploarea amenințării la adresa securității cu care se confruntă Europa și la consolidarea rezilienței naționale.

Un al doilea diplomat a afirmat că prăbușirea liniei de demarcație din timpul Războiului Rece cu Rusia a permis Moscovei să exploateze fără restricții temerile opiniei publice europene, atât din stânga, cât și din dreapta. Aceste remarci dezvăluie o îngrijorare mai amplă în rândul politicienilor europeni de rang înalt, care se tem că ar putea pierde așa-numitul război hibrid cu Rusia, iar acest lucru s-ar putea reflecta în ascensiunea mișcărilor populiste de dreapta de anul viitor din Polonia, Franța și Italia.

Majoritatea partidelor populiste, inclusiv partidul german AfD, sunt favorabile Rusiei și doresc încetarea conflictului din Ucraina.

Discuția din cadrul MSC – desfășurată în conformitate cu regulile care interzic identificarea vorbitorului – a căpătat un caracter și mai urgent după ce, săptămâna aceasta, guvernul german a acuzat Rusia de o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, care a avut loc luna trecută.

Unul dintre suspecții implicați în atacul din 4 august a fost identificat ca fiind un cetățean belarus cu pașaport rus, care se pare că a intrat în Europa cu o viză turistică italiană.

MSC, o fundație independentă, dar influentă, promovează ideea unei colaborări mult mai strânse între cele cinci principale puteri militare europene: aceasta reprezintă o modalitate de a aduce Regatul Unit, care nu mai face parte din UE, în centrul planificării apărării europene.

În următoarele câteva luni sunt așteptate decizii la Washington privind desfășurarea trupelor sale, decizii care ar putea, în practică, să lase Europa să se ocupe singură de propria apărare convențională. Însă amploarea războiului hibrid și impactul potențial al alegerilor de anul viitor, precum și ascensiunea partidului AfD în Germania, asupra planurilor de consolidare a coordonării apărării europene au fost descrise în cadrul conferinței drept „elefantul din cameră”.

Una dintre propuneri este ca UE să publice o declarație comună privind amenințarea rusă, pe care forțele populiste ar fi nevoite să o accepte sau să o respingă.

Grupul E5 al miniștrilor europeni ai apărării se reunește deja în mod regulat, dar se află încă în primele etape ale procesului de ajungere la un acord cu privire la modul în care vor achiziționa în comun capabilități precum apărarea aeriană și antirachetă integrată, loviturile de precizie la distanță mare și sistemele spațiale de avertizare timpurie, care sunt în prezent furnizate în mare parte de SUA.

„Europa se află într-o perioadă de stagnare, într-un moment în care amenințările externe capătă o amploare cu adevărat foarte gravă. Este vorba de provocări cu adevărat uriașe și existențiale, care necesită o integrare mai profundă în domeniul apărării”, a declarat Wolfgang Ischinger, președintele MSC.

El a susținut că gruparea E5 oferă o modalitate de a include toate țările europene cu o capacitate industrială substanțială în domeniul apărării și că, ulterior, ar putea să includă Ucraina în contextul unui armistițiu, având în vedere că țara aflată în război dispune în prezent de cea mai mare și mai puternică armată din Europa.

Susținătorii inițiativei E5 insistă că aceasta nu va dubla și nici nu va pune în umbră NATO, dar s-au exprimat temeri că SUA ar putea totuși să blocheze crearea unui pilon european mai puternic în cadrul NATO. „SUA se pricep mai bine să vorbească despre redistribuirea sarcinilor decât despre împărțirea puterii”, a afirmat un diplomat.

Italia este una dintre țările din grupul E5 cele mai îngrijorate de impactul războiului hibrid al Rusiei asupra politicii sale interne, pe măsură ce guvernul de dreapta condus de Giorgia Meloni – care a guvernat într-un mod mai moderat decât se așteptau mulți și și-a cultivat o imagine pro-Ucraina în străinătate – devine cel mai longeviv guvern de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a avertizat că Italia se confruntă zilnic cu atacuri cibernetice, adăugând că țara nu este ferită de o eventuală interferență rusă în alegerile naționale de anul viitor. Este pentru prima dată când un politician italian avertizează că alegerile ar putea fi manipulate.

„Există multe modalități de a duce un război hibrid; acesta nu se duce cu bombe, avioane sau tancuri”, a declarat ministrul.

Ministrul Apărării din Italia, Guido Crosetto, unul dintre cei mai apropiați aliați politici ai lui Meloni, a declarat că a fost o prostie să nu se recunoască amploarea interferenței rusești. El a avertizat în această vară, la summitul NATO de la Ankara: „Nu avem anticorpi și suntem vulnerabili: analizați boții și veți vedea. Creșterea s-a produs cu ajutorul rețelelor sociale”.

Îndoielile sale s-au accentuat având în vedere capacitatea Moscovei de a acționa în atât de multe domenii, printre care rețelele sociale, inteligența artificială, securitatea cibernetică, bazele de date și infrastructura critică. Marți, el a afirmat că amenințarea rusă crește în mod constant.

Crosetto a mai afirmat că recunoaște faptul că Rusia exploatează probleme reale, precum salariile mici, și că, prin urmare, atribuirea nepopularității guvernului dezinformării rusești riscă să interpreteze greșit o stare de nemulțumire care afectează societățile occidentale, inclusiv o oboseală generală față de costurile războiului din Ucraina.

În Italia, Roberto Vannacci, liderul partidului de extremă dreapta Futuro Nazionale, care a pus sub semnul întrebării stabilitatea coaliției conduse de Meloni, este considerat de mulți drept cel mai probabil purtător al mesajului rusesc în cadrul viitoarelor alegeri, care ar putea avea loc încă din luna aprilie.

Înaintea anchetei menite să stabilească dacă partidul său reprezintă o renaștere a fascismului, Vannacci s-a mândrit cu criticile primite. „Tocmai am aflat că sunt un «candidat manciurian» trimis de Federația Rusă pentru a mă plânge de prețurile inaccesibile ale benzinei din țara mea, Italia”, a spus el. „Iertați-mă, dar încă mi-e greu să accept ideea că disidența față de ortodoxia de la Bruxelles echivalează acum, în termeni practici, cu lipsa de loialitate față de Occident”.

În încercarea de a schimba percepția publică, astfel încât Ucraina să nu mai fie văzută ca o povară financiară, ci mai degrabă ca un model care învață Europa arta războiului modern, Crosetto l-a recrutat pe fostul ministru al Apărării al Ucrainei, Mihailo Fedorov, în calitate de consilier neplătit pe probleme de inovare. Ischinger a lăudat această decizie, afirmând că Ucraina dispune de cea mai bine echipată și mai modernă armată din Europa.

În Ucraina se fabrică 200.000 de drone în fiecare lună, obiectivul fiind acela de a produce peste 7 milioane până în 2026. Pentru a susține această creștere, au apărut 500 de întreprinderi mici și mijlocii, care asamblează drone chiar și în ateliere mici, folosind în principal componente chinezești.

Citește și:

Exercițiu de război: Rusia atacă Republica Moldova, iar o dronă lovește un depozit de combustibil din România. Cum vor reacționa SUA?

Sabotajul rusesc în Europa: cât de aproape suntem de un incident ce poate declanșa criza NATO

Editor : A.M.G.